Simt ca Mihaela Radulescu are ceva pe inima chiar daca este la Monte Carlo.

Septembrie 1882

Doamna mea,

Ţi-aş zice “amica mea”, dacă din scrisorile Dtale n-ar respira pururea un ton de amărăciune, dacă uitând ceea ce am fost – odinioară – şi-mi pare un secol de atunci – ai primi amiciţia ce ţi-o ofer şi respectul pe care am învăţat a-l avea pentru Dta.

Să fim dar odată sinceri între olaltă, să lăsăm acuzările şi suspiciunile de-o parte şi să mă laţi să-ţi descriu cum mi se prezintă mie acest trecut de-un an şi mai bine care mi-a părut atât de lung. De ce mi-ai cerut scrisorile înapoi îmi explic poate. Puţinele zile în care nu ţi-am răspuns ţi-au părut prea lungi şi aveai cuvânt să aştepţi de la mine mai multă grabă. Ceea ce m-a mirat însă este repejunea cu care-ai răspândit în lume vestea rupturii noastre, ceea ce eu nu spusesem absolut nimănui. mai târziu a venit blaga cu totul nemeritată despre Maiorescu, despre o Doamnă oarecare, ce nu ţi-a dorit niciodată rău şi de care erai geloasă fără umbră de cuvânt, dar pe lângă acestea – de ce s-o tăgăduiesc? – a venit, poate prilejuită de aceste mici lucruri, un desenchantement, un urât şi un pustiu în sufletul meu, încât acesta nu s-a putut umplea cu nimica, a rămas permanent.

Dta totdeuna ai gândit că eu petrec în Bucureşti. Te-ai înşelat totdeuna şi fie cine din cunoscuţii mei îţi poate da mărturie c-am trăit ca un pustnic, ca un săhastru. Mizerii trupeşti şi sufleteşti m-au împresurat întotdeuna şi amintirile, căzând una câte una ca frunzele veştede, momente de aur şi momente de durere au lăsat pe urmă-le un desgust de viaţă şi de tot, pe care nu ţi-l pot descrie. Îţi vei fi aducând aminte poate că-ntr-o scrisoare ţi-am cerut iertare c-am îndrăznit a te iubi. Ştiam eu de ce-o cer. Ştiam prea bine că fondul sufletului meu e desgustul, apatia, mizeria. Eu nu sunt făcut pentru nici o femee, nici o femee nu e făcută pentru mine, şi oricare ar crede-o aceasta, ar fi nenorocită. Nu iubesc nimic pentru că nu cred în nimic şi prea greoi pentru a lua vreun lucru precum se prezintă, eu nu am privirea ce înfrumuseţează lumea, ci aceea care vede numai răul, numai defectele, numai partea umbrei. Sătul de viaţă fără a fi trăit vreodată, neavând un interes adevărat pentru nimic în lume, nici pentru mine însumi, şira spinării morale e ruptă la mine, sunt moraliceşte deşălat. Şi Dta mă iubeşti încă, şi Dta nu vezi că sunt imposibil, că-ţi arunci simţirea unui om care nu e-n stare nici de-a-ţi fi recunoscător măcar?

Dă-mă uitării precum te-am mai rugat, căci numai uitarea face viaţa suportabilă.

Nu risipi partea cea mai bună a vieţii şi a inimei d-tale pentru un om care nu e vrednic să-ţi ridice praful urmelor şi crede-mă odată în viaţă când îţi spun marele adevăr, că cel ce nu e-n stare a se iubi pe sine, nu e-n stare a iubi pe nimenea. Va fi poate ca orice organism o jertfă a instinctelor sale fiziologice împreunate c-o idee fixă. dar când un asemenea om ca mine va cerceta cenuşa din inima lui, va vedea că nu există încă nici o scântee, că totul e uscat şi mort, că n-are la ce trăi, că târâie în zădar o existenţă care nu-i place nici lui, nici altora. Nu cred nimic, nu sper nimic şi mi-e moraliceşte frig ca unui bătrân de 80 de ani. Dta trăieşti şi eu sunt ucis – ce raport poate fi între noi?

De aceea lasă amărăciunea de-o parte, bucură-te de-o viaţă care va fi frumoasă încă, pentru că ai devenit o femee demnă, pentru că astăzi eşti ceea ce ar fi trebuit să fii totdeuna după dispoziţiile Dtale generoase şi după spiritul de adevăr pe care-l ai. Părerea de rău de a-ţi fi cauzat Dtale dureri e singura părere de rău pe care-o am… Te rog iartă-mi-le cu atât mai mult cu cât mai mult cu cât eu n-am nimic de iertat, cu atât mai mult cu cât de la Dta n-am văzut decât bine.

Al Dtale

supus

Eminescu

Iar se lasa o patura galbena peste Copou si peste copacii nostri preferati.
Emin, ne asteapta o noua toamna impreuna!

Iasul este mai frumos ca niciodata.

De cateva saptamani il tot visez pe Emin al nou in tot felul de ipostaze. Am incercat sa ma rog, sa merg la biserica, sa ma spovedesc, sa iau anafura dar in cele din urma am ajuns pe Internet si am gasit un dictionar de vise...

Veronica Micle (22.04.1850 – 04.08.1859)

Nu plânge ..

Nu plânge că te dau uitării,
Şi nici nu plânge că te las
Sosit-a ceasu-nstrăinării
Şi ceasul bunului rămas.

Se rupe-un lanţ plin de tărie
Ca firul cel mai subţirel;
Când soarta vrea aşa să fie,
Zadarnic vrei să faci altfel.

Şi nu mai e nimic în stare
Să-ntoarcă vremile-napoi
Şi-acea iubire-atât de mare
Ce-a fost odată între noi.

Rămâi tu, dar rămâi cu bine,
Rămâi cu suflet liniştit
Un dor se duce şi-altul vine
Şi vei uita că te-am iubit.

Ma rog de Eminescu sa mergem in concediu undeva la mare. Eu vreau in Bulgaria, el vrea la Turci ca sa poate sa termine Scrisoarea a IX-a…

Chiar nu stiu ce sa mai fac…

Rochii de seara am tot vazut pe Internet insa nu stiu daca Emin imi va oferi dragostea lui infinita daca imi voi schimba stilul vestimentar.

Apropo, daca ar fi cineva (prin absurd) un mare poet national, oare ce fel de rochii de seara ar prefera? Cu spatele gol sau fara?

De ce barbatii dau o asa de mare importanta cand vine vorba de rochii de seara?

Eminescu al meu a descoperit meciurile live de pe GSPTV si nu mai pot sa-l urnesc la plimbari, in parc, in Copou.

E frumos pe bulivard in Iesi insa Mihai al meu a uitat de poiesii si se delecteaza cu fotbalistii.

Pentru fetele care au aceeasi problema, am gasit 7 sfaturi bune despre dragoste si GSPTV Live.

De ziua lui Emin am pregatit un tort delicios si de asta am cautat cateva zile bune pentru cele mai gustoase retete culinare.

Nu mai spun cat de mult sa bucurat Mihai de celebrii mei papanasi moldovinesti.

De 8 martie nu am primit niciun sms de la Emin. Ieri i-am dat eu unul si l-am anuntat vestea cea mare cat sa-i stea rasuflarea…

SMS de 1 Aprilie: “Dragule, sunt insarcinata…”

Fetelor, oricat de mare geniu si poet national e el, tot i-a ramas inima-n loc, i s-au oprit boiii si i s-au scufundat corabiile cand a cetit misiva. Am ras de el doua ore l-am invatat minte pe Emin sa-si aminteasca pe cine trebuie sa duca la gradina si matineu de 8 martie.